Alege-le după culoare!

 
De un negru intens
sau doar roşcat-ciocolatii,
albastre, roşii, verzi
sau galbene şi ivorii,
alege planta-n funcţie
de nuanţa florii!

În timp ce mă plimbam pe Internet documentându-mă despre plantele cu flori negre şi gândindu-mă pe care dintre ele le-aş putea planta şi la mine în grădină, am dat peste această enciclopedie online, din păcate destul de restrânsă, dar amuzantă, unde-ţi poţi găsi planta potrivită cu ajutorul mai multor filtre de căutare, dintre care cel mai interesant mi s-a părut cel de culoare. Încearc-o şi tu! Pun pariu că vei pierde cel puţin o oră încercând să asortezi diverse culori...

0 comentarii:

The High Line - grădinile suspendate din New York

Povestea liniei ferate suspendate din New York mă fascinează, aproape mă obsedează, nu am cum să nu ţi-o împărtăşesc şi ţie. Sunt atâtea lucruri de savurat şi de învăţat din ea! Savoarea istoriei locale, voinţa şi puterea de convingere a unui grupuleţ de oameni care au reuşit să schimbe faţa New Yorkului şi nu în ultimul rând soluţii de amenajare a unei ruine într-un parc minunat, soluţii din care ne putem inspira şi noi, de la proiecte mari de urbanism (vezi TER) până la cele mai mici planuri personale de grădinărit. Sper că îmi dai dreptate că un astfel de subiect e vrednic de a fi făcut cunoscut şi merită să ocupe o suprafaţă atât de mare în umila mea Grădină Nouă. Foto şi poveste: Thehighline.org

În 1847 primăria New York înfiinţează în partea de vest a Manhattan-ului o cale ferată la nivelul străzii, dar traficul aglomerat produce atât de multe accidente între trenuri şi automobile, încât 10th Avenue capătă în curând supranumele de Death Avenue (Bulevardul Morţii).

Pentru siguranţa traficului sunt angajaţi călăreţi - West Side Cowboys - care merg în faţa locomotivelor, fluturând steaguri roşii.

În 1929, proiectul de modernizare a părţii de vest a Manhattan-ului cuprinde şi înlocuirea vechii linii cu o cale ferată suspendată - the High Line. Aceasta nu este suspendată deasupra bulevardului, aşa cum era de aşteptat, ci este proiectată să treacă direct prin clădiri, având staţii la etajele superioare ale fabricilor şi depozitelor.

Începând cu anii '50, ca urmare a creşterii transportului de mărfuri cu camioane, traficul marfarelor începe să scadă din ce în ce mai mult. În 1980, ultimul tren care mai trece pe High Line este compus din trei vagoane care transportă curcani congelaţi.

Încetul cu încetul, the High Line devine o ruină năpădită de buruieni. La mijlocul anilor '80, un grup de proprietari de terenuri de sub calea ferată încep să facă presiuni pentru demolarea acesteia.
În 1999 este fondată asociaţia Friends of the High Line: se susţine păstrarea liniei ferate, reabilitarea şi deschiderea acesteia publicului.
În 2003 este organizat un concurs de idei pentru reabilitarea liniei ferate şi transformarea acesteia într-un parc public. Din echipa câştigătoare fac parte două firme de arhitectură şi numeroşi specialişti în construcţii, horticultură, artă stradală şi alte discipline colaterale.

În aprilie 2006 încep reparaţiile la Secţiunea 1 (între străzile Gansevoort şi 20th). Renovarea structurii durează 2 ani, după care se trece la amenajarea punctelor de acces, a aleilor, la amplasarea mobilierului şi a instalaţiilor de iluminat, la plantarea vegetaţiei.

În iunie 2009 este inaugurată prima secţiune a parcului, urmând ca cea de-a doua (până la strada 30th) să fie deschisă în 2010.

Când ultima dintre cele trei secţiuni este deschisă publicului, parcul suspendat va cuprinde peste o milă şi jumătate de vegetaţie şi spaţii de recreare.

Peisajul nu a fost schimbat foarte mult: segmente mari din şine au rămas, iar pavajul şi mobilierul amintesc de ceea ce a fost aici - o linie de tren.






Nu doar oamenii se bucură de noul parc răsărit în inima New York-ului :)

0 comentarii:

BotaniCatalog

Urmăresc de ceva vreme BotaniCatalog, un blog românesc ce conţine o enciclopedie de plante întocmită profesionist, câteva note despre combaterea biologică şi alte curiozităţi din lumea plantelor. Cred că ar fi foarte interesant dacă ar exista şi o secţiune de genul "recunoaşteţi personajul", în care cititorii să trimită poze cu plante pe care nu le cunosc, iar Alina (dacă nu mă înşel asupra numelui) să răspundă printr-un nou post.

0 comentarii:

Cambridge Pocket Park


Proiectul aparţine unui grup de studenţi ai Şcolii de Arhitectură din Cambridge, Ontario: spaţiul neutilizat dintre două studiouri ale Universităţii Waterloo a fost transformat într-o singură zi într-un parc de buzunar. Dacă vrei mai multe detalii, iată câteva imagini şi un filmuleţ din timpul amenajării.

1 comentarii:

Se umple wisteria!

 






Indiferentă la criza economică prin care trecem, wisteria (sau glicina) se umple în fiecare an cu tot mai multe flori frumoase şi parfumate, parcă să-ţi facă-n ciudă! Planteaz-o la sfârşitul toamnei (până nu îngheaţă pământul) într-un loc cu soare din plin, dar şi cu spaţiu suficient, întrucât creşte rapid şi nu va sta prea mult pe gânduri să-ţi strângă de gât celelalte plante!
 

Îţi place cum arată, dar nu te-ai hotărât unde şi cum să o creşti? Iacătă mai multe surse de inspiraţie:


Pe o pergolă în faţa casei: accentuează intrarea, iar desişul frunzelor o va apăra de ploaie. În plus, parfumul florilor îţi va invada toate încăperile.

Imagine via Jenifer Jangles Blog
Umbrar pentru locul de relaxare: wisteria înfloreşte repetat până toamna târziu, chiar dacă nu atât de bogat ca în timpul primului val floral. Parfum şi umbră deasă asigurată!

Imagine via Gardens and plants
 Wisteria floribunda "Alba", în contrast cu pergola sa din lemn închis la culoare.

 În arcadă: marchează elegant intrarea în grădină sau trecerea dintr-un spaţiu într-altul.

Imagine via Jenifer Jangles Blog
Copăcel împletit - foarte simplu de obţinut!

Imagine via Reggie Thomson
Îmbracă un perete - are nevoie de un suport zdravăn care să protejeze faţada de tendinţele expansioniste ale plantei şi care, totodată, să o susţină.

Imagini via Something

Pentru cei lipsiţi de spaţiu, o glicină mică, mică!

Actualizare 9 ianuarie 2012
Am descoperit de curând pe Internet imaginea asta şi nu mă lasă inima s-o nu ţi-o împărtăşesc şi ţie :)
 

4 comentarii:

Pe-afară-i vopsit gardul...

Foto: Joshuacallaghan.com
Playa Vista, Ca., 2006-2007 
... înăuntru sunt o mulţime de fire, cabluri, scrisori sau doar gunoaie. Iluzia a fost creată de Joshua Callaghan, un artist din L.A., California, care s-a gândit să camufleze inesteticele carcase ale panourilor electrice, ale cutiilor poştale sau ale tomberoanelor de gunoi din oraş pictând pe ele peisajele care ar trebui să apară în spatele lor.

Mi-a plăcut foarte mult ideea şi sunt tare curioasă să văd când, cum şi dacă va fi pusă în practică şi pe la noi.

Până una alta, mi se pare ok ca sursă de inspiraţie pentru ascunderea obiectelor inestetice din propriile curţi. Şi dacă nu prea ai talent la pictură, mă gândesc că respectivele structuri pot fi acoperite cu oglinzi sau cu autocolante speciale pentru exterior. Eu am pus pe lista suprafeţelor de acoperit gardul şi calcanul vecinei Mioara :) Şi, dacă mă gândesc bine, aş picta ceva şi pe capacul bazinului de apă. 

Foto: Joshuacallaghan.com
Playa Vista, Ca., 2006-2007 
Foto: Joshuacallaghan.com
Culver City Ca., 2004
Foto: Joshuacallaghan.com
Playa Vista, Ca., 2006-2007
Foto: Joshuacallaghan.com
Tianmu, Taipei, Taiwan, 2011
Foto: Joshuacallaghan.com
Culver City Ca , 2004
Foto: Joshuacallaghan.com
Hollywood and Silverlake in Los Angeles, CA, 2008
Foto: Joshuacallaghan.com
Waterfront Park, Playa Vista, Los Angeles, California, 2011
Foto: Joshuacallaghan.com
Manhattan Beach, CA., 2010
Foto: Joshuacallaghan.com
Hearald and Greeley Squares, New York City

Foto: Joshuacallaghan.com - Hearald and Greeley Squares, New York City

1 comentarii:

Mi-am transformat piscina într-o fermă!

Nu, nu eu, ci nişte tipi din America. Sătui de-atâtea cocteiluri, sărituri de la trambulină, lenevit la soare şi prea multă distracţie, membrii unei familii din Arizona s-au gândit să-şi transforme piscina în ceva mult mai interesant. Mai precis, într-o fermă. Proiectul a început în toamna lui 2009, iar anul acesta băieţelul lor se joacă deja cu următoarele:
* un ţarc cu câteva găini;
* o baltă cu peşte (era şi normal);
* o mulţime de legume, pomi fructiferi şi ierburi aromatice
... şi învaţă cum funcţionează tehnologiile de ultimă oră, deloc scumpe şi foarte practice: producerea energiei electrice cu ajutorul soarelui, creşterea plantelor fără pic de pământ sau filtrarea apei cu ajutorul algelor.


Ce-i drept, de la ei am avut şi eu ceva de învăţat. Habar nu aveam că roşiile pot creşte cu fundul în sus!

3 comentarii:

Pe acoperiş

Astăzi am răsfoit postările mai vechi de pe Mon Jardin, son evolution - blogul unor belgieni care povestesc în amănunt experienţa de a fi posesorii şi îngrijitorii unei grădini imense - şi am dat peste această căbănuţă. Primul lucru care mi-a atras atenţia a fost, bineînţeles, acoperişul plin de verdeaţă. Mi se pare o idee nemaipomenită, având în vedere că efortul de montare pare minim, iar cel de întreţinere zero, în timp ce efectul, cel puţin vizual, este maxim. Zic „cel puţin vizual” pentru că nu vreau să fac aici apologia efectelor de izolare ale acoperişurilor vegetale, având în vedere că, la acea dată, casa nu avea ferestre :)
Apoi m-am gândit că şi zidăria ar putea fi o sursă de inspiraţie pentru magazii, garaje şi alte dependinţe, sau, de ce nu, poate chiar pentru căsuţa de la ţară. Îmi place atât de mult cum se îmbină fiecare piatră din perete şi pervazul dintr-o lespede întreagă!
Dar, lăsând la o parte şi acoperişul înierbat şi zidul albăstriu şi felinarele din ferestre sau sticlele simpatice de la uşă, nu-i aşa că imaginea te scufundă într-o frumoasă zi de toamnă?
Se pare că în colţuri au lăsat spaţii pentru drenaj, conectate la burlan, iar apa de ploaie este colectată apoi în sticle. Foarte bună pentru spălat pe cap! :)
Mai mare pentru Cristina! :)

3 comentarii:

National Trust

Pentru aproximativ 20 de lei (4 lire sterline) poţi vizita casa în care s-a născut Thomas Hardy şi minunata sa grădină în stil cottage.

Că tot vorbeam de National Trust ceva mai devreme, iată ce am găsit interesant aici:
* o mulţime de sfaturi/ghiduri de grădinărit;
* o secţiune cu reţete tradiţionale însoţite de video;
* un program de pregătire a grădinarilor, desfăşurat pe parcursul unui an;
* proprietăţi de închiriat pe cuprinsul întregului regat (în cazul în care nu ajungi în Anglia, merită măcar să-ţi clăteşti ochii cu galeria de imagini);
* proprietăţi şi parcuri ce au găzduit turnarea unor filme mai mult sau mai puţin cunoscute, locuri ce pot fi vizitate dacă-ţi faci drum pe acolo;
* un magazin online pentru pasionaţii de grădinărit şi nu numai.
În sine, National Trust este o fundaţie care întreţine, protejează şi deschide publicului peste 300 de grădini şi clădiri istorice şi 49 de monumente industriale din Marea Britanie. Un bun exemplu de urmat şi la noi, nu-i aşa?

0 comentarii:

De ce avem nevoie de grădini?

Vara trecută, Ipsos MORI - una dintre cele mai cunoscute companii de cercetare din Anglia - realiza un studiu social referitor la importanţa pe care o au grădinile în vieţile noastre (mai precis ale lor, ale britanicilor). Din rezultatele acestui studiu reieşea că 80% dintre englezi şi-ar dori ca la şcoală să se predea grădinăritul sau că o persoană din 3 priveşte grădina ca pe un spaţiu romantic în care îşi poate îmbunătăţi viaţa sentimentală (interesant, se pare că există mai mulţi bărbaţi decât femei care cred chestia asta!).

Studiul a fost realizat la cererea National Trust şi publicat împreună cu un raport al acestora, Space to Grow: why people need gardens, în care expuneau o serie de motive pentru care grădinile sunt necesare: reprezintă importante surse de relaxare, de hrană, menţin sănătatea oamenilor, oferă vietăţilor sălbatice un loc de refugiu şi aşa mai departe.

Ce-i drept, sondajul a fost efectuat într-o cultură în care grădinăritul este o tradiţie naţională. Dar indiferent de rezultatele acestor studii, un lucru e cert: din ce în ce mai mulţi dintre noi îşi doresc să se mute la casă cu curte sau măcar să aibă o grădină în grijă. Motivele sunt foarte variate, aşa că am încercat să fac, printre cunoştinţe, micul meu sondaj:

*vreau să am unde să fac grătarul
*îmi place să cultiv legume
*nu aş mai avea vecini atât de aproape
*aş putea să îmi beau cafeaua de dimineaţă pe terasă
*aş avea unde să-mi chem prietenii să stăm pe iarbă
*vreau să am un loc în care să pot învăţa să mă joc cu poi-urile
*vreau să o umplu cu palmieri... şi cu măslini şi cu bambuşi... şi nu ar strica nici un banan...

Altcineva, alte motive?

3 comentarii:

Blogger Template by Clairvo